Interviu // KOGAYON: ROMANIA CA UN PARC
Asociatia Kogayon a fost creata in 2003 si doar la un an diferenta, Florin alaturi de cativa voluntari au reusit sa infiinteze Parcul National Buila-Vanturarita, unul dintre cele 13 parcuri nationale ale tarii. Urmatorul pas a fost sa obtina statutul de partener la administrarea parcului.
Pe parcursul a 12 ani, Asociatia Kogayon a derulat peste 20 de proiecte, in valoare totala de peste 300.000 de euro, vizand conservarea biodiversitatii si geodiverstatii, educatia ecologica a copiilor comunitatilor locale si nu numai, promovarea parcului si zonei, informarea si constientizarea, amenajarea infrastructurii turistice specifice, dezvoltarea ecoturismului in parc si zona si i s-au alaturat 200 de voluntari.
Proiectul actual la care lucreaza si cu care a castigat Campionatul de Bine este Centrul de vizitare al Olteniei de sub Munte. Acesta va fi un nucleu de coordonare al ecoturismului zonei, al promovarii valorilor naturale si ale obiceiurilor si ocupatiilor traditionale, un centru de educatie ecologica si o platforma a dezvoltarii durabile a zonei.
Proiectul Centrul de vizitare a fost realizat de o echipa extinsa, formata din arhitecti, constructori, specialisti in interpretarea naturii, reprezentanti ai comunitatilor locale, toti voluntari. Vor folosi pe de-o parte cat mai multe tehnici, mesteri si materiale locale, iar pe de alta parte isi propun sa promoveze si ultimele metode aplicate in realizarea cladirilor verzi. “O sa folosim multa piatra si lemn, prelucrate de catre mesterii din zona in mod traditional, impletiturile din nuiele vor fi asociate cu sticla, acoperisul din sita o sa fie dotat cu panouri solare si sisteme de colectare a apei pluviale, cladirea in sine o sa fie un instrument de promovare a zonei”, spune Florin.
T.I.: Ce standarde credeti ca ar trebui adoptate de catre industria ecoturismului pentru a fi considerata cu adevarat sustenabila?
F.S.: In primul rand trebuie gasita o solutie de valorificare a resurselor, in asa fel incat rezultatele sa fie obtinute cu minimizarea impactului. Iar totul trebuie construit pentru ca o parte din beneficii sa se intoarca pentru protejarea, promovarea si valorificarea resurselor pe care se bazeaza dezvoltarea. Criterii exista deja, nu trebuiesc reinventate. Vorbim de infrastructura la scara mica, activitati cu impact redus, concentrarea pe cunoastere, educare, implicare activa si obtinere de experiente unice de catre vizitatori, utilizarea resurselor locale, sustinerea valorilor locale.
T.I.: Ati observat indeaproape Oltenia de sub Munte timp de cativa ani. Cum a evoluat aceasta zona?
F.S.: Incet si greu, uneori nu in sensul dorit. E greu pentru o organizatie mica locala sa dea o directie de dezvoltare a unei intregi zone atata timp cat lipseste o strategie de dezvoltare acceptata de toti, de la autoritati si pana la agentii economici. La nivel judetean si local, autoritatile au alte prioritati, uneori contrare celor de dezvoltare a ecoturismului, insa de cele mai multe ori pur si simplu sunt lipsite de viziune pe termen lung. Noi incercam sa dam aceasta directie prin puterea exemplului, vrem sa-i atragem pe cat mai multi inspre aceasta, pana cand autoritatilor or sa se indrepte si ele in aceeasi directie.
Cititi interviul complet pe www.institute.ro
Mai multe informatii despre proiectele Asociatiei Kogayon gasiti aici: www.kogayon.ro
Interviu realizat de Sorina Topceanu, The Institute.