Problema unui copil nevăzător este că nu știe cum arată personajele din Harry Potter. Profesorul lui nu știe cum să se împartă fizic în 10, ca să-i acorde atenția de care are nevoie, iar mama lui se întreabă când îl va putea lăsa singur să se vadă cu prietenii lui. Problema noastră, ca societate, este că el are în față doar meseriile de maseur, acordor de pian sau să trăiască din ajutor social (98%). Vizualizarea informației este lipsa pe care o are un nevăzător. Trăim a 4 revoluție tehnologică, iar software-ul THATS va permite studiul individual, cu imagini, pentru nevăzători. Vor citi singuri imagini tactile și-și vor crea reprezentări ale lumii. Harry, Ron și Hermione o să capete formă. Simplu, rapid, ieftin cu o aplicație de mobil și un A4 conturat cu aracet.

Scopul este de a dezvolta o unealtă software educațională, o suită de aplicații, care să ofere posibilitatea unui copil nevăzător să învețe de unul singur după materiale tactile (imagini). Vom realiza un asistent software mobil (acasă, scoală, oriunde) care va ilustra-explica obiecte și concepte. 

În România sunt peste 3.000 de copii nevăzători (unii părinți nu-și trimit copilul la internat pentru a păstra alocația). Chiar și după 1989, s-a păstrat instituționalizarea acestora în cele 7 școli speciale (B, BZ, IS, CJ, TM, AR), ceea ce nu rezolvă problema excluderii sociale. Grupul nostru țintă este format din câte 20 de beneficiari direcți (copii nevăzători) + 5 profesori din fiecare școală. Beneficiari indirecți vor fi colegii, profesorii, părinții + elevii școlilor de arte (aprox. 1000)

Din experiența noastră din ultimii 6 ani, asocierea în paralel a informației spatiale obținute cu mâinile + descrierea text/audio este singura cale ca un nevăzător să aibă o reprezentare coerentă.

Majoritatea copiilor nevăzători au o educație incompletă deoarece se confruntă cu limitări fizice (lipsă receptori, materiale accesibilizate scumpe, nedecontate, izolați în internate) și psihice (dependența de o persoană fizică, probleme de orientare, intimitate). Astfel nevăzătorii sunt dependenți de ajutorul de stat (98% sunt apoi șomeri) și adesea se autoexclud din societate.